Negrești

Negrești este un oraș din județul Vaslui, Moldova, România, situat în Podișul Central Moldovenesc, pe stânga râului Bârlad, în zona de confluență cu râul Velna, la 31 km nord-vest de municipiul Vaslui și la 35 km de granița cu județul Iași. Orașul, atestat documentar între anii 1590-1591, își trage originea denumirii de la vornicul Negrea, un puternic feudal prezent în Sfatul Domnesc al lui Alexandru cel Bun (1401-1429). Negrești este reședința unei administrații locale care cuprinde, neben localitatea reședință, șase sate componentă: Căzănești, Cioatele, Glodeni, Parpanița, Poiana și Valea Mare. Orașul beneficiază de o poziție strategică pe corredorul feroviar și rutier Iași–Vaslui–Roman (DN15D), fiind un centru urban de rang III cu o populație stabilă de aproximativ 7.500-10.000 locuitori, conform recensămintelor recente.

Date Geografice

Coordonate geografice	46°50′25″N 27°26′30″E (46.8403° N, 27.4417° E)
Altitudine medie	120-124 m n. m.
Județ	Vaslui (VS)
Suprafață totală	61,03 km² (6.103 ha)
Populație (recensământ 2021)	7.530 locuitori
Densitate populație	129,4 loc./km²
Cod poștal	735200
Fus orar	UTC+2 (EET), vara UTC+3 (EEST)
Prefix telefonic	0235
Localități vecine	Todirești (5,8 km), Vulturești (7,4 km), Rafaila (7,5 km), Oșești (8,4 km), Ipatele (8,7 km), Rebricea (8,8 km)

Relief

Orașul Negrești se află în zona centrală a Podișului Moldovei, pe malul râului Velna, apropiat de iazurile cu același nume. Relieful este caracteristic podișular, cu dealuri ușor ondulate și văi largi, sculptate de râurile Bârlad și Velna și aflatele lor. Suprafața administrativă de 6.103 ha este împărțită în intravilan (676,84 ha) și extravilan (5.433,16 ha), predominând terenurile agricole și pădurile de la Valea Mare. Solurile sunt preponderent cernoziomi levigati, favorabile agriculturii.

Climă

Clima este temperată-continentală (clasificare Köppen: Dfb), cu influențe continentale accentuate. Iernile sunt rece și zăpadoase, cu temperaturi medii iernii sub 0°C, iar verile sunt calde, cu medii lunare de 20-22°C în iulie. Precipitatiile anuale medii se situează în jur de 500-600 mm, cu un maxim în primăvara și începutul verii. Vântul dominant provine din nord-vest și vest. Această climă favorizează cultivarea cerealelor, a floarea-soarelui și a viței de vie pe dealurile din jurul orașului.

Populație și demografie

An	Populație	Sursă
1977	~6.000	Recensământ
1992	~9.500	Recensământ
2002	~10.000	Recensământ
2011	8.380	Recensământ
2021	7.530	Recensământ

Populația orașului a cunoscut o creștere până în anii 2000, urmată de o scădere constantă din cauza migrației interne și externă, precum a ratei negative de creștere naturală. Conform recensământului din 2021, majoritatea locuitorilor sunt români (86,72%), cu o minoritate romă (1,65%), iar pentru 11,58% apartenența etnică este necunoscută. Din punct de vedere confesional, 85,74% sunt ortodoxi. Orașul administrează 1.175 de gospodării și 2.446 exploatații agricole, reflectând caracterul semi-urban, semi-rural al localității.

Istorie

Primele atestări documentare ale Negrești dată din perioada 1590-1591, dar originea localității este mai veche, legată de vornicul Negrea, un mare boier din timpul lui Alexandru cel Bun (1401-1429), a cărui nume a rămas așezării. În secolele XV-XVII, Negrești a fost un punct strategic pe drumul comercial care lega Moldova de Transilvania prin Târgu Neamț și Roman. În perioada fanariotă și post-fanariotă, localitatea s-a dezvoltat ca centru de țară pentru comerțul cu grâu, lemn și produse vitivinicole. După Unirea Principatelor (1859), Negrești a intrat în componența județului Vaslui, devenind plasă și ulterior oraș (din 1968). În perioada interbelică, orașul s-a modernizat cu școli, biserici și o incipientă industrializare (mărunțișuri, lemn). Sub regimul comunist, s-au construit blocuri, o casa de cultură, o bibliotecă și unități de prelucrare a produselor agricole. După 1989, Negrești a devenit oraș de rang III, capitalizând poziția sa de nod feroviar și rutier între Iași și Vaslui.

Un episod important din istoria locală este legat de satul component Căzănești, unde se află biserica de lemn „Sfântul Nicolae”, datată dinainte de 1808, reparată în 1835 și 1899, considerată monument de arhitectură religiosă tradițională. De asemenea, barajul de la Căzănești și amenajarea piscicolă Negrești au contribuit la dezvoltarea economică a zonei în a doua jumătate a secolului XX.

Obiective turistice

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Căzănești

Situată în satul component Căzănești, această biserică de lemn are hramul „Sfântul Nicolae” și datează dinainte de 1808, fiind reparată în 1835 și 1899. Reprezintă un valabil exemplar de arhitectură religioasă populară moldovenească, cu pictură murală parțial conservată și iconostas de lemn sculptat, fiind inclusă în lista monumentelor istorice.

Amenajarea piscicolă Negrești

Un complex hidrotehnic și piscicol amplasat pe valea râului Velna, cu suprafață de apă de aproximativ 100 ha, destinat creșterii peștelui (carp, crap, știucă) și recreației. Zona oferă posibilități de pescuit sportiv, plimbări cu barca și picnicuri pe malurile amenajate, fiind una dintre principalele atracții de natură ale orașului.

Barajul de la Căzănești

O construcție hidrotehnică de acumulare a apelor râului Velna, realizată în anii 1970-1980, care formează lacul Căzănești. Barajul asigură apă pentru irigații, alimentare cu apă potabilă și protecție împotriva inundațiilor, iar lacul rezultat este un punct de atracție pentru pescari și vizitatori.

Pădurea de la Valea Mare

O masiv forestier situat pe teritoriul satului component Valea Mare, cu suprafață de câteva sute de hectare, compus preponderent din specii de foioase (gorun, plop, salcâm). Pădurea are funcție de protecție antieroțională și recreativă, dispunând de alei amenajate pentru plimbări, zone de odihnă și o diversitate de faună (viei, porci mistreți, păsări).

Casa de Cultură din Negrești

Clădire emblematică situată în centrul orașului, sediu al evenimentelor culturale locale: festivalul de folclor „Cântec, joc și voie bună, la Negrești în bătătură” (13-15 august), Săptămâna Culturală (octombrie), spectacole de teatru, concerte și expoziții. Dispune de sală de spectacoli cu 300 de locuri, foyere de expoziție și ateliere de creație.

Biserica Ortodoxă din Negrești

Biserica parohială principală a orașului, construită în stil neobizantin la începutul secolului XX, cu pictură murală de factură akademică și un turn-clopotniță separat. Este un punct de referință spirituală și arhitecturală în centrul urban.

Biblioteca Orășenească Negrești

Instituție culturală cu un fond de peste 30.000 volume, sală de lectură, secție pentru copii și acces la resurse digitale. Organiză cluburi de citit, lansări de cărți și programe de educație non-formală pentru elevi și adulți.

Monumentul Eroilor și Parcul Orașenesc

Monumentul eroilor căzuți în Războiul de Întregire și Al Doilea Război Mondial se află în Parcul Orașenesc, o zonă verde amenajată cu alei, scaune, joacă pentru copii și fontână, locul preferat de locuitori pentru relaxare și petreceri.

Personalități

Mihail D. David (1886-1954) – geograf și geolog de renume, membru al Academiei Române, autor al lucrărilor fundamentale de geomorfologie a Podișului Moldovei și a Depresiunii Bârladului.

Neculai Macarovici (1902-1979) – geolog și paleontolog, cunoscut pentru contribuții la studiul faunei fosile din Neogenul Moldovei și pentru activitatea didactică la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași.

Constantin Macarovici (1902-1984) – chimist, cercetător în chimia anorganică și fizico-chimie, profesor universitar, autor de tratate de chimie generală.

Valerian C. Popescu (1912-2013) – medic, specialist în fiziopatologie respiratorie, fondator al școlii de pneumologie din Iași, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale.

Emanoil Stratan (n. 1940) – canotor olimpic, participan la Jocurile Olimpice de la München 1972, campion național multiplu, antrenor al generațiilor ulterioare de canotieri.

Matilda Pascal Cojocărița (n. 1958) – solistă de muzică populară, interpretă a folklorului moldovenesc, premiată la numeroase festivaluri naționale, ambassadoră a tradițiilor culturale ale zonei.

Adrian Matei (n. 1967) – artist plastic și publicist, autor de expoziții personale și de grup în țară și străinătate, colaborator al revistelor de artă și cultură.

Cerasela Carp (n. 1970) – avocat și scriitor, autoră de volume de proză și eseuri, activă în viața culturală literară din Iași și Vaslui.

Maria Pădurariu (n. 1970) – canotoare, campioană națională și balcanică, participanță la competiții internaționale, model pentru tinerii sportivi locali.

Distanța Sântana - Negrești

Indicații rutiere Sântana - Negrești